Duminică, 17 noiembrie

dezastruuuuuu .

 

Sâmbătă, 16 noiembrie

se pare că uitasem cum e să ai o cădere nervoasă, dar ziua asta mi-a adus aminte. cred că nu voiam să aflu.

s-a stricat ceva la uşa de la intrare şi din cauza asta am rămas în casă, fără posibilitatea de a încuia uşa după mine în cazul în care voiam să plec, şi jur că atâtea aveam de făcut.. roomie norocoasa a plecat înaintea mea şi eu am rămas singură cu nervii mei întinşi la maxim prin cameră.

am încercat să dau de oameni, nimeni nu răspundea la telefon, nimeni nu suna înapoi.. nimeni. 

îmi venea să urlu (sau poate am şi urlat)

îmi venea să arunc cu chestii prin casă (parcă asta chiar s-a întâmplat)

într-un final sună bro, cică să ieşim, şi i-am zis că nu am cum, decât dacă vine el şi se uită la uşă. so, în 10 minute a fost la mine, cu prietenul ăla de tot avea treabă mereu cu mine şi împreună au meşterit ceva, că numa' au învârtit de cheie şi a mers. yeeeei! i was a happy motherfucker. păcat că era deja aproape ora 5, ziua se terminase.

am mers în infinity, a fost genu' ăla de bere băută pe fugă. după, am mers cu roomie şi cu verişoarele mele prin janis, am dansat un piculeţ, dar ceva lipsea. cineva lipsea. *sadface*

mai rău e că ştiu şi cine.

It started out with a kiss
How did it end up like this?

Vineri,15 noiembrie

cât de crudă poate fi trezirea la 7 dimineaţa! mai ales când faci asta pentru un singur şi amărât de curs.
la curs, nu faci altceva decât să te visezi înapoi în pat, dormind bine, dorminnnnd, la căldurică, dormiiiiiiind, sub plapumă, protejat de frig şi de rele, până la sfârşitul zilelor...

cursul s-a terminat dar eu nu am plecat acasă, fuga la bibliotecă, fuga aici, fuga dincolo. m-a sunat moni şi aşa am avut parte şi eu de prima mea cafea în dimineaţa aia, în irish, aşa că am fost fericită.

când am ajuns acasă, într-un final, şi m-am întins în pat, nu am mai putut adormi. fir-ar..

seara m-au sunat le bros să mergem în janis, la party. după o oră s-au răzgândit. după o oră s-au gândit din nou, pe urmă au decis să ne vedem pe la ei dar era prea târziu, eu oricum îmi distrusesem deja seara în oraş, trebuia să mergem în ţevi cu cristinus, în ţevi era plin, am plecat, miss încăpăţânilă numărul 1 nu a vrut să vină nicăieri, am pierdut vremea la mec, m-a convins să ne întoarcem în ţevi, eu nu mai voiam în ţevi, dar am mers, când am ajuns în faţă la ţevi a zis că nu mai vrea în ţevi, eu nu mai voiam nimic, nicăieri, ne-am luat o cola şi asta a fost, am îngheţat de frig pe o bancă undeva în piaţa muzeului.

nu mai vreau să-mi amintesc, pentru că o să mă enervez.

I wake in the morning,
and hope that something's gonna change.
And late in the evening,
I'm re-assured it's all the same.

I'm my enemy, I'm not gonna be.
All this stuff's just ordinary.

Joi, 14 noiembrie

i skipped classes şi mi-e foarte ruşine despre asta.

pe la 4 m-am dus la fuckultă daaar nu ştiu de ce, am vrut să fug. simţeam că vreau să fug. 

seara nu am ieşit nicăieri. în schimb, am găsit prostia aia de progrămel super la modă acum care se numeşte what would i say? şi generează statusuri random din vechi statusuri de facebook. timp de 3 ore am rămas blocată pe chestia asta şi am râs cu lacrimi împreună cu roomie şi pe net cu mădă.

a fost mega amuzant.


(but i miss my wild life)

Miercuri, 13 noiembrie

hah, zici că iei şcoala în serios?

colegii tăi nu spun acelaşi lucru. dar da, e tare să merg cu ei în skatepark.

ziua de 13 nu e chiar atât de 13. aşa este, mi-am cărat gentuţa în braţe şi am îngheţat de frig, dar da, totul e în regulă, să ştii. am mers acasă. mi-am luat altă gentuţă, o geacă pe mine şi am râs. mie nu mi se distruge ziua cu atât. azi am mers la prima oră ca lumea de norvegiană. hahhh ce tare!

seara m-am plictisit de moarte acasă.

bier? infinity?
wir haben noch 'was zu erledigen und dann kommen wir.

uuuh, you're hiding a body. mhm, i'll wait.

komm zu uns, besser. 
okay.

iar m-am pierdut în drum către tine, dar e ok, iar a râs vânzătoarea de noi că ne vede mereu, tot pe noi doi, ca pe doi alcoolici anonimi care îşi cumpără, fiecare, câte-un pet.

habar nu am de ce, dar după mult timp, paharul ăla de bere mă bine-dispune, noi jucăm cărţi, râdem, glumim, ata mă urăşte, poate, asta înţeleg eu uneori din el, berea se duce, încet-încet, chiar suntem doi alcoolici anonimi, de ce ne-am numi bros altfel, prea suntem la fel în privinţele astea.

am plecat, te-am rugat să vii.

i am not scared, you know me. but it's better if you come. 
i will. 

ajungem la mine în faţa blocului:

ich werde draussen noch 10 minuten bleiben. 
wieso?
frische luft, sterne, keine autos mehr. ein wenig ruhe.
kein problem, ich bleibe mit dir. 
danke, bro..

alea zece minute s-au transformat într-o oră interminabilă. la sfârşitul ei, eu eram încă veselă, tu te grăbeai să ajungi la baie.

mulţumesc că ai rămas cu mine.




13-le meu nu a fost chiar atât de 13.

Oh well I don't mind if you don't mind
'Cause I don't shine if you don't shine
Before you go, can you read my mind?

Marţi, 12 noiembrie

pentru toate zilele alea cu soare în care crezi că după singurul seminar pe care l-ai avut o să te duci acasă şi o să te apuci de ceva proiect

da de unde. când nu ai planuri, se fac. nu e bai.

poze-n parc cu roomie, bere cu vară-mea, tandem stuff cu nemţi care nu ne-au băgat în seamă şi-ntr-un final party în euphoria.

a, şi somn.

Luni, 11 noiembrie

nicio fericire nu e mai mare ca în ziua în care primeşti pachet de-acasă. #justsayin'.

When my mind stops thinking
And my eyes stop blinking
I hope...
Somebody's there

When my heart stops beating
And my lungs stop breathing
In air...
I hope somebody cares

Duminică, 10 noiembrie

urăsc duminicile.

bine măcar că am putut dormi până la 12 la prânz.

după, am fost la varămea - meditaţii la germană & shit, apoi la un ceai cu moni, pe urmă m-a rugat le bro să îl ajut cu o temă pentru care avea multe chestii de tradus în română şi aşa s-a dus ziua mea minunată.

Sâmbătă, 9 noiembrie

îţi spui în capul tău:

i'm strong, i'm strong, i'm strong!

dar mai apoi vine o seară în care traversezi strada către casă, îţi muşti buza şi aproape printre lacrimi îţi spui:

dammit, i am so weak! i am so fuckin weak!

şi nu îţi vine decât să alergi undeva departe de tot, departe de tine, departe de ce e în capul ăla prost al tău şi în sufletul ăla fragil şi handicapat.


deci, da. fuckin saturday.

bine că mi-am uitat azi-noapte geanta la răzv, that dude, ăl cu trezirea la realitate şi toate cele. bine că a mai trebuit să îl văd încă odată, mi-nu-nat.

ok, nemaifiind ironică, acum, a fost ok la răzv, a încetat cu cititul în suflete şi au fost chiar două ore de chillăneală cu acest străin-prieten pe care l-am cunoscut în urmă cu 20 de ore.

seara s-a terminat în ţevi, cu "paranoooooooooia", o chestie care îmi f*te creierul continuu de când am auzit-o. nu ascultaţi aşa ceva acasă!!



ah, şi încă un lucru pe care vreau să îl spun, asta după ce am dat prin ţevi de un tip cu care am avut o janisrelaţie*, e că acum toate treburile de genul acela sunt, să zic aşa, lipsite de orice valoare. pentru că de-aia.


şi aş mai spune aşa: “How long has it been since someone touched part of you other than your body?”

poate acum vă e mai pe-nţeles. ha, anca? ce-ţi trebuie oare să te gândeşti acum la asta?

You can only fool yourself for so long
Wake up in the morning next day and it's gone.


*janisrelaţie = legătură, conexiune, raport între două persoane care se întâlnesc în janis de cel puţin două sau mai multe ori şi se comportă ca şi cum ar fi împreună, dar numai pe durată în care se află în janis. 

Vineri, 8 noiembrie

e vineri dimineaţă şi nu ai nici cea mai vagă idee despre noaptea care va urma.

mergi la facultate, îţi vine să mori, supravieţuieşti, pleci acasă, afară e soare, în cameră e lume, nu poţi să dormi, nu vrei cafea, soarele râde şi bate în geamuri, zâmbeşti, neighbourhood sunt iar pe replay, părul tău e din nou curat, trebuie să pleci, noroc că e cald, noroc că e bine.

ziua trece, se lasă seara, poveştile încep la fel: totdeauna cu un telefon care sună. totdeauna cu acelaşi nenorocit de telefon care sună şi cu cineva care te vrea undeva, cândva.

zici da pentru că e bro. zici da pentru că nu poţi să îl refuzi, de aia.

dar ştiai că vrea să îi cunoşti colegii de grupă? ştiai că toţi ştiu de tine? ştiai că au stat juma' de oră în frig ca să te aştepte?

eh, asta da.

seara continuă la unul dintre tipii din gaşcă acasă.

multikulturalität. română, maghiară, engleză, germană, vodkă. pe ultima o vorbeam toţi. limbaj universal sau aşa, hihi.

se bea şi se ascultă muzică bună, se bea şi se râde, se bea şi se povesteşte, se bea şi..

damn you, răzv! toată lecţia pe care mi-ai ţinut-o despre propria mea persoană.. hmm. damn you again!

"e patru şi zece dimineaţa şi tu tocmai ai avut parte de o trezire la realitate".

să închei o astfel de noapte cu o astfel de replică.

-gehen wir nach hause?
-jahhh,..

so, duşi am fost, de rătăcit ne-am rătăcit, noroc că măcar stelele sclipeau frumos pe cer, noroc că nu era atât de frig şi că noi nu eram atât de beţi. noroc că am dat de un om cu suflet bun.

-pe unde trebuie să mergem ca să ajungem în titulescu?
-haideţi cu mine, copii, vă duc eu.


oh well,
whtever,
nevermind.

You’re too mean, I don’t like you, fuck you anyway
You make me wanna scream at the top of my lungs
It hurts but I won’t fight you
You suck anyway
You make me wanna die, right when I..

When I wake up I’m afraid, somebody else might take my place 
When I wake up I’m afraid, somebody else might end up being me

Being me can only mean
Feeling scared to breathe
If you leave me then I’ll be afraid of everything
That makes me anxious, gives me patience, calms me down
Lets me face this, let me sleep, and when I wake up (I wake up, I wake up)
Let me be

Joi, 7 noiembrie

patricia, la ora 9:45: - ce zi minunată va fi astăzi!

eu: - da, numai bună de petrecut 8 ore în facultate. 

I'll take one shot for my pain
One drag for my sorrow
Get messed up today
I'll be okay tomorrow

Miercuri, 6 noiembrie

atunci când nu mai e nimic de zis. nimic de simţit. nimic de trăit. 

My eyes opened to the emptiness.
My face was nothing but crooked lines.
I guess somewhere I really fell behind.
My feet were cold against the bathroom tile.
Took a shower just to pass the time.

My mind was full, too much to figure out.

I walk through the snow to a bar where theres no one I know.
Drink slow with nowhere to go.
And when I leave I'll be singing this song.
Summers gone, carry on, Im a ghost in the dawn.

Marţi, 5 noiembrie

pentru că someşul şi soarele spală şi gândurile ălea atât de mizerabile, uneori.

:) 

pentru că piesa asta merge pe repeat de ceva timp. şi pentru că fără tine nu are niciun sens, să ştii. 

Luni, 4 noiembrie

se spun din ce în ce mai multe şi mi-e din ce în ce mai frică.

după a patra bere am plecat şi nu m-am mai uitat în urma mea.

ai zis:
-du-te, distrează-te până nu îţi ruinez noaptea asta de tot.

dar nu ai ştiut că oricum o ruinasei. aşa că m-am dus. mi-a fost de-ajuns, poate că şi ţie la fel.
nici nu m-am mai uitat în urmă să văd dacă mai plângi, dacă ţi-ai şters nenorocitele alea de lacrimi din colţul ochilor şi ai găsit în tine curajul să pleci singur şi poate un pic mai distrus decât erai înainte.

şi eu m-am distrus. am ajuns în acea casă binecunoscută mie, dar nimic nu mai era la fel pentru că totul se învârtea cu mine, le bros s-au prins că e ceva ce nu e bine.

atât de fucked up de mult n-am mai fost..

în fine..

Văd cum stai, te frămânţi, şi-ţi lipseşte curajul
De a-mi spune ce s-a-ntâmplat,
Dar eu ştiu, nu ai cum să te-ascunzi acum,
Nu căuta un alt drum.

Duminică, 3 noiembrie

'cause fuck it, that's why.

nighty night.. :) 

Sâmbătă, 2 noiembrie

oh, well. whatever. nevermind.

două nopţi pierdute şi coafura încă rezistă.

ceaiul de mango e bun atunci când îl bei cu persoane speciale, la fel şi cafeaua din fiţoşenia aia de loc numit capriccio, după care te grăbeşti să ajungi la party, în janis, ca de obicei.

n-ai de unde să ştii, aşa e mereu, că o seară genială o să dea peste tine, treburile ăstea vin neanunţate, dar iacătă, aşa a şi fost. 

laura, i had a big time with you! eşti o persoană tare faină, tare pe filmul meu şi aşa. păcat că nu o să citeşti asta niciodată. :)) 

i was proud of our boys care au rupt janisul pe-acolo. de fapt, am rupt cu toţii janis-ul şi a fost tare tare fain, unul dintre cele mai tari party-uri la care am fost până acum, chiar dacă nu am stat foarte mult. 

şi aşa s-a dus şi a treia noapte consecutivă de party ... 

all the crazy shit i did tonight... 

Vineri, 1 noiembrie

fuck classes. fuck sleep. sleep is for the weak.

după cea mai verde lungă noapte mi-am făcut un ness după care inima mi-a sărit din piept, aşa m-a scuturat şi atât de tare m-a ţinut în priză.

în loc să dorm, am spălat vase, am făcut ordine în bucătărie, whatever, tot ce era posibil să fac.

m-am mişcat până în oraş, pointless, hopeless :))

seara a urmat continuarea petrecerii de ieri, doar îl serbăm pe *le bro* şi pe frate-su geamăn şi nu se putea altfel. a venit şi o persoană specială, prietenă cu bro la fel ca mine, s-a vorbit maghiară, eu am stat într-un colţ până în momentul în care mi s-a dat un test pe care m-am chinuit să îl trec şi cred că am şi reuşit.

-vii la aer?

aşa a început o oră de vorbă cu bro, pe hol.

pe urmă ne-am prostit cu toţii cu şampanie, am râs, am făcut poze. totul bine şi frumos.
pe la patru-cinci dimineaţa m-am dus la somn şi dusă am fost.

I can see all of my friends and
I break into empty buildings,
When the coast was clear,
With backpacks full of beer,
We'd throw our bottles from the rooftops
At the city; it looked endless.
Guess I still don't see the difference between real purpose and that urgent adolescence.

And I remember in a basement sharing sweat
With all these stranger boys and girls,
"We'll change the world!" We sang,
"We'll change the world!" But,
Nothing seems to change and
They say none of them will listen,
But I still see much more power in that basement than in heartless politicians.

Joi, 31 octombrie

bye october.

adio zile mult prea călduroase. adio seri în care eşti îmbrăcat doar în hanorac, fără alte pulovere şi geci. adio raze dragi de soare.

bun-venit halloween, vin fiert, ploaie, frig, grabă, zece straturi de haine.

se pare că acest sfârşit e de fapt începutul unei ere janis noi.


-ich liebe dich!
-ich liebe dich auch, da bea naibii mai puţin!

l-am cărat până acasă. după noaptea asta furtunoasă, prin care am reuşit să trec cu bine, mă mir cum de.

-alles gute zum geburtstag, mensch! ich wollte dass ich dir das anderswie und anderswo sage.
-i'm so fuckin sorry.
-you're drunk.

ai vomitat de 3 ori. te-am ţinut de frunte, m-am ţinut departe. mi-a fost frică să te văd aşa, neajutorat, mic, slab, cu tot machiajul de halloween întins pe faţă. süß. ( :)) )

m-am trezit la fiecare nenorocit de zgomot pe care l-ai scos. cred că aşa o să fie când voi avea un copil. tu eşti unul.

i said i'd never let you go and i never did. it's 6 am, and i am still waiting for you to fall asleep.

Miercuri, 30 octombrie

e greu să te ridici dintr-un pat în care stai atât de bine, chiar aşa de străin cum îţi e, chiar şi atunci când ştii că poţi amâna orice pentru încă câteva ore de somn şi încă câteva clipe de fericire.

eh, faculta striga la mine, am încercat de atâtea ori să o ignor, şi totuşi, uite, nu am reuşit aşa că m-am ridicat din pat şi am zburat ca vântul şi ca gândul către strada horea. 

voiam să ajung la ora de norvegiană dar soarta nu a ţinut din nou cu mine (sau nu am mai vrut eu să ţină). am ajuns la un alt curs, o suprapunere, după nu mai aveam niciun chef de aceleaşi rahaturi lingvistice, ce e prea mult strică, îmi pare rău de profă, e o nemţoaică foarte ca lumea. whatever. am fugit de la ora ei ca să mă văd cu mon, ne-a bătut soarele, ne-a ameţit, ne-a încălzit. cândva o să putem fi fericiţi. 

azi?

ce faci când lumina ta

pleacă cu altă lumină?

îmi ceri un foc şi te prefaci

că nu ai nicio vină.

Marţi, 29 octombrie

evil plan is evil.

după cum s-a purtat cu noi, cu fiecare dintre noi, după cum a reuşit să distrugă ceea ce alţii au construit cu greu, tipa aia şi-a meritat pedeapsa.

aşa e, nu o să mai poată să te privească în ochi niciodată după chestia asta niciodată. dar totul merge spre bine :)

în fine, seara iar ne-am adunat la o bere, acasă la bros, am făcut cunoştinţă pe skype cu herr k, tatăl lor, a fost un moment din ăla gen: "dafuq happened??" şi prima dată nu am rostit niciun cuvânt. pe urmă doar "hallo", "danke", "gute nacht" şi cam atât, deşi aveam multe să îi spun.

-er hat gesagt das du süß bist!

oh, stop it, you!

în fine, iar am adormit la bro, a fost o noapte lungăăăă şi ciudată..

When I woke I was alive in somebody's room
I felt life and love and hope infested my bones
Wake up you've got a lot of things to do
Wake up the sun is rising without you

Luni, 28 octombrie

în braţele cfr-ului e totdeauna cald şi e bine. mai e înghesuială, lume dubioasă, gălăgie, întârzieri la ordinea zilei. în braţele cfr-ului nu mai vreau să ajung curând.

emoţiile mele în legătură cu plecarea de-acasă, mama, făcând bagajele, tata, ducându-mă la gară.

şi-apoi cluj. cluj şi odihnă, cluj şi conversaţii cu *le bro* târziu, în noapte.

well, i like the fact that you still care. :)

And I still find it so hard
To say what I need to say
But I'm quite sure that you'll tell me
Just how I should feel today

Duminică, 27 octombrie

azi egal ieri, adică same fuckin psycho and satanic program.

mere mere mere saci de mere fuckin must ce pana mea să mai spun.

cine se aseamănă se adună la alina, so seara am ieşit în cafeneaua noastră preferată. la început mi s-a părut ciudat să mă aflu acolo. nu ştiu de ce. uneori simţi cum oamenii se distanţează de tine şi tu de ei, şi încerci să opreşti chestia asta, deşi ăsta e cursul firesc al lucrurilor. ei bine, vor nu vor, eu nu o să îi las să plece. sunt nişte oameni geniali, la care ţin foarte mult, şi indiferent de distanţa dintre noi, o să încerc să fac totul astfel încât nimic nu o să se schimbe atunci când ne vedem.

în fine, seara s-a terminat frumos, cu îmbrăţişări şi promisiuni de revedere.


hug me one more time and i'll never let you go.. 

And the things we never had,
And the things we wish would come back,
Because we need this oh so bad,
Because we need this oh so bad.

And we tremble in the night,
For the things we're wishing were right,
Because we need this oh so bad,
Because I need you oh so bad.