Sâmbătă, 26 octombrie

captain planet mi-a făcut un program foarte psycho pentru ziua de sâmbătă: trezirea la 9 dimineaţa, către infinit şi înapoi via pat - maşină - casa lu bunica. ca un copil obosit şi sătul de viaţă ce sunt aş mai fi dormit. încă un anotimp. un an. un timp. şi-aş fi plâns. dar oare dacă plângi mai mult umpli mai repede acel sac cu mere?

neah.

so, am încercat, mi-am dat şi sufletul pentru ăia trei saci de i-am strâns de una singură, pe urmă am tras un fum din ţigara lu bunica:

-vezi ce faci, să nu te apuci de fumat pe la cluj!
-nu buni, poţi să stai liniştită!

şi liniştită a stat. ştie că nu mă dau în vânt neapărat după tutun. la mine alcoolul e baza. :))

şi ca o alcoolică ce sunt, m-am ţinut de cuvânt şi-am aruncat din nou în aer apartamentul 77. de data asta s-a lăsat cu interdicţii - gen: bă, azi vă dau afară după 12! sau: să nu cumva să aduceţi vodcă, ajung câteva peturi de bere!

s-a stat pe uscat, a fost şi n-a fost ce a fost deşi ştiam că aşa va fi şi voiam să fie aşa pentru că la braşov trebuie să fiu cuminte. măcar în aparenţă. la cluj e dezmăţu'..

whatever, s-au zis puţine, s-au băut şi mai puţine, at least mi-am făcut o mică datorie, pentru mine şi sufleţelul meu, vreau să zic, mai ales că oamenii ăştia faini mi-au lipsit.

şi tu, tu mă mai iubeşti? 

Vineri, 25 octombrie

bangarang! zi de tot rahatul.

după ora de somn în braţe la bro, ceasul sunând la 7, a trebuit să fug ca să prind ceea ce aş putea numi acum cea-mai-lungă-şi-groaznică-zi din octombrie.

curs fără de final, seminar cu final, sper - în mare parte - fericit, fuga acasă, fuga la gară, fuga către adevărata casă unde merg atât de rar.

struţo-cămila aia de tren cfr s-a mişcat ca naiba, aş fi putut să mă dau jos şi să fug după el, data viitoare cred că vin pe jos acasă şi tot ajung naibii mai repede. 

-fata asta e mai nervoasă ca trenul!, am auzit o voce, în stânga mea. 

femeie, dacă trenul ăsta ar fi un pic nervos, s-ar mişca naibii mai repede şi-aş ajunge şi eu la timp acasă, nu cu 2 ore întârziere!! 

am vrut să strig da' am tăcut.

când am ajuns aproape de casă, aceeaşi voce:

-ăsta e braşovu', nu ai cum să greşeşti!

thanks, captain obvious! meritam nişte aplauze pentru că am rezistat toată ziua în văgăuna aia de tren care eşti tu interfuckincitypuiimei, mai ales după atâţia bani aruncaţi pe geam. pardon, pe bilet.. 

acasă tot acasă e. captain planet nu s-a schimbat, tot vrea să stăpânească universul, implicit, şi pe al meu, şi e dureros, dar na, fie. i've got fuckin used to it. doar e acasă. tata mă aşteaptă în gară, captain cu mâncare bună, bruderul nici măcar nu dă o îmbrăţişare. but at least i am home.

şi ce bine-mi cânta în creier melodia asta pe drum. 

stay away, motherfuckers!

Joi, 24 octombrie

joi trebuia să fie o zi lungă, dar nu a fost, aşa că am lenevit mult, mult de tot, am tras de timp cât de mult am putut şi pe urmă am mers într-un final, pentru un singur curs de la 4 la şase, la facultă.

după am alergat spre casă, de-acasă la patricia ca să facem nenorocitul ăla de proiect la germană, cu thomas, şi pe la 11 noaptea am ajuns acasă.

le bros au venit pe la mine, să bem cică, colegă-mea de cameră nu a fost acasă so am profitat la maxim de asta, aşa că am băgat muzică şi am băut tuspatru ăştia micii.
ata şi prietenă-sa s-au cărat devreme şi eu am rămas cu le bro.

le bro pune lana del rey:

-mensch, das macht mich so traurig.
-dafür bin ich da.

*hugginfortherestofourlives*

râsete din nou, bere, poze, somn.

-ach du, komm hier, mi-a şoptit. ich hab dich so lieb!

şi uite cum am adormit din nou în braţele lui. din păcate, doar pentru o oră, asta aşa, fiindcă lucrurile frumoase se termină repede. şi pentru că nenorocitu' ăla de ceas trebuie să sune la şase jumate.. fuckit.

Miercuri, 23 octombrie

după lunga dimineaţă petrecută acasă la "bro" am plecat la căsuţa mea şi nimenu nu a răspuns la interfon, so panică panică panică!

am petrecut un timp eu şi doza de burn day, fără să mă ating de ea, însă, după care draga mea colegă de apartament şi-a făcut apariţia cu cheia, really nice din partea ei, she actually saved me.

după m-am întâlnit cu thomas pentru o chestie stupidă la facultă, nu am făcut nimic, evident, am cărat şi burnul după mine, era soare, vreme de chillăneală etc.

apoi a urmat ora de germană cu o altă verişoară, după mi-am luat ceva de la mec, se făcuse seară, a mers o cafea în bcj, boschetăreala din faţă de la central, aşteptând o altă colegă de apartament să îmi dea cheia, şi decizii decizii decizii de genul: să mergem sau nu în ţevi? şi replica lui cristinus: ce naiba ancus, o viaţă avem! so i subscribed to that şi am mers să-l văd pe dănu, tipu cu tricoul cu red hot chili peppers, criza de tuse de pe drum, ţevi, berea, dănu, drumul înapoi în singurătate şi întuneric, beţivii de pe titulescu, convorbirea cu bro, facebook, somn într-un final.


aaa. şi să nu uit. melodia! ty, levi :))

Marţi, 22 octombrie

marţi am dormit mult, pentru că aşa a fost să fie, din nou, să am parte de muuuult somn.

singurul lucru pentru care m-am mobilizat a fost ora de germană şi pe urmă o bere cu cristinus în bcj, la o poveste tristă, ca-ntre 2 fete forever and ever alone.

pe urmă a sunat telefonul. era *le bro* :)) zicea că dacă e, să trec pe la el şi evident că nu am putut să îl refuz. am găsit drumul corect de data asta, am fost să cumpărăm chestii de băut şi am stat cu el şi cu tipu' ăla care mă place pe mine, tustrei singurei, la o poveste. awkward shit was awkward. pe urmă bro l-a trimis la somn pe copil şi am rămas noi, pernele, muzica, etc.

-na, faci patul, nu ne culcăm?
-e de-abia 3 ceasul. *râde*

povestim în continuare. râdem. bem bere. ne prostim. apoi:

-nici nu vrei să ştii cât e ceasul!
-nici nu-mi spune!
-hai să dormim.

well, hai.

am adormit fiecare pe partea lui, ne-am tot învârtit, ne-am tot foit, la un moment dat şi-a pus protector mâna în jurul meu, nu mai voiam să mă mişc, era cald, era bine, era chiar perfect aşa, ne-am foit din nou, ne-am învelit, dezvelit, m-a învelit la loc şi ne-am trezit unul în braţele celuilalt, râzând.

ce noapte.. :)

 

breathe whatever 

feed this machine 

that's alive in me

Luni, 21 octombrie

mellow mood. lazy monday. cu toate că m-am trezit la 7, am avut un singur curs,am venit acasă şi am dormit vreo 4-5 ore. nu ştiu de ce, dar m-am simţit de parcă nu am mai dormit de două sute de ani. şi m-am odihniiiiit..

după, am zis cu cristinus să "give it a try" la noul janis club care se află în stuf, a fost cam gol, s-a băut multă bere, s-a ascultat muzică bună, s-a dansat. gâtul mă doare şi acum de la headbangin' :))

după un an şi 3 zile, a fost rândul meu să întâlnesc o persoană cu tricou cu red hot chilli peppers. am zis că dacă va fi să se întâmple, nu o să mai las acea persoană să plece.

şi iată-l. aici. după un an.

Duminică, 20 octombrie

deutsche sprache, schwere sprache.

se pare că de la o vreme încoace am devenit mare profă. :)) mă rog, momentan în familie. 

aşa că ce pică mai bine decât o duminică petrecută cu diverşi veri, încercând să îi învăţ germana?? 

aaa, şi să nu mai zic de nostalgiile care mă iau atunci când urc spre haşdeu, pe piezişă. ciorile, noaptea, căminele, lumea, muzica răsunând de peste tot şi aaahahaha mi-e fckin dor de vremurile alea, pe deoparte. 

whatevă'. 

şi dacă tot e să o dăm pe germană.. 

Sâmbătă, 19 octombrie

lazy lazy lazy saturday.

trezirea la 12, la 3 eram încă în pijama. apoi a sunat telefonul. aşa e de obicei.

so, am plecat la nişte braşoveni de-ai mei, aici în vecini. credeam că nu o să dureze mai mult de o oră. am plecat la 4 şi m-am întors la 4 dimineaţa.
a fost genul ăla de noapte în care se beau prea multe şi se spun prea multe. a fost genul ăla de noapte pe care nu mi-aş fi imaginat acum 5 ani că am să o trăiesc. eu şi sorina, la 3 dimineaţa, la alex acasă, vorbind pe facebook cu andrei. well, mică-i lumea şi încurcate-i sunt căile..

chilluţ. 

Vineri, 18 octombrie

ceasul arată 7:23. panicăăăăă.

prima pereche de blugi găsită, primu tricou, ia-ţi repede repede haina din hol şi fuuuuuuugi!

(cam aşa arată vinerea mea când am un singur curs..câh!)

în fine, e drăguţ să trezeşti din somn un copil adormit ca să-i comunici planul tău nemaipomenit. apoi somn, 2 ore somn, pe urmă-ţi sună telefonul, te trezeşti, e rândul tău să ai voce de copil adormit. 

-te-am trezit din somn?

-stai liniştit, şi eu am făcut asta mai devreme, nu? 

-la 3 ne vedem în staţie. 

-ooook.

zis şi făcut. planul a prins contur. am fugit în staţie, apoi cu ei către iulius, la u-man. am luat cele 2 bilete la bar 9 and shit şi am primit în schimb un huuug. 

-veniţi cu mine să luăm busul de aici?

-nu, haideţi să o conducem un pic pe anca spre casă şi luăm de-acolo busul. 

aaaaha deci, mămica v-a dresat bine :))

-la 6 vii la noi, da?

-ok, de-abia aştept!, le-am zis.

şi de la 6 a început o seară genială de râs, de povestit, de băut, la 9 şi ceva am plecat înspre arenă, pe jos, am reuşit să cad un pic, să-mi scrântesc glezna un pic, dar mi-am revenit.

am ajuns în parcarea subterană cu bro, eram amândoi ca doi copii mega-fericiţi, ne-am luat o bere, am dat de party guy-ul din janis, paul, şi tustrei am dansat ca nebunii toată noaptea cât am stat. 

a fost giga fun! 

thankieeees, bro. u dă best! <3

Joi, 17 octombrie

pentru că ceasul a sunat în ziua aia mult prea devreme..

ore de la 8 la 6?!? 

ce e prea mult, mă strică. mă strică de-a dreptul.

încă visez. încă mai sper. încerc să fac visul nostru posibil dar nu cred că o să meargă. aşa că mă retrag, onorabil, din joc. v-am câştigat respectul sau nu, asta nu mai contează.

renunţ la un vis pentru că tu nu poţi visa cu mine. 

ploaia cade încet pe asfalt, eu visez, merge o bere, a doua mai greu, e prea rece şi gâtul meu e prea bolnav, luminile devin din ce în ce mai difuze, ploaia nu mă mai deranjează deloc, parcă acum ar face parte din mine, din peisajul ăsta vag ameţit, ud, bacovian. moni nu e bine, moni merge acasă. acasă e bine. şi eu o să plec.

am un plan pe care sper să-l duc la capăt mâine. bar9 & bare noize şi noi pe-acolo. ce zici?

You want me to come over
I got an excuse
Might be holding your hand
But I'm holding it loose
Go to talk then we choke
It's like our necks in a noose
Avoid the obvious
We should be facing the truth

Start to think it could be fizzling out
Kinda shocked because I never really had any doubts
Look into your eyes, imagine life without ya

And the love kickstarts again..

Miercuri, 16 octombrie

i have no words to share with anyone

.

(When did the diamonds leave your bones?)

I'm burning down every bridge we made
I'll watch you choke on the hearts you break
I'm bleeding out every word you said
Go to hell for heaven's sake

Marţi, 15 octombrie

te-ai trezi dimineaţa lângă el ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat

ca şi cum nimic n-ar fi..

plouă. te ascunzi cu el sub aceeaşi umbrelă. ai vrea să fugi, să ţipi. să plângi. şi el să nu te vadă.
pentru că oricum nu ar înţelege nimic.

drumul spre facultă e scurt, durerea de cap e acută, amintirile sunt obscure şi-n ceaţă.

îţi dă sticla de apă. te priveşte în ochi. ai vrea să îi zici ceva dar nimic nu mai poţi

te uiţi în ochii lui.

"ach, mensch, deine augen.."

ai vrea să-i mai spui

"bist du tot?"

dar nu te-ai mulţumi să auzi atât: "seh ich tot aus?"

aşa că taci. taci pentru că nu ştii ce simţi, taci pentru că nu ştii ce gândeşte. aşa că taci fiindcă ţi-e frică.

ţi-e frică să iei o decizie de om mare.

şi fugi.



e mai bine aşa.

If you can find the time

To give your love to me

I will wait for you

If that's all you need

If you can find the time

If ever you're free

Just drop me a line

And tell me where you'll be

I'll be right here

If you can find the time

Just be sincere

If you can find the time

I'll wait for you

But if you can't find the time

Then cut me loose..

Cause I don't have the time

And I don't have the patience

What do you take me for?

Why am I still waiting?

Cause while you decide.

I'm stuck here suffocating.

Cause if you can't find the time

My bleeding heart won't make it.

Luni, 14 octombrie

m-am săturat. mi-e silă de cât e de alergat pentru toate porcăriile astea. atâtea formalităţi..

în fine. când ajungi acasă, obosit mort.. dormi. vrei să dormi. şi nu mai poţi.

era 8 jumate seara, stăteam sub păturică, cu laptopul în braţe, îmbrăcată-n pijama, gata de culcare, şi telefonul a sunat. erau dragii mei prieteni pe care nu pot niciodată să-i refuz. m-am ridicat cu viteza luminii din pat, mi-am luat prima pereche de blugi găsită-n dulap, tricoul cu elefant şi-am pornit la drum.

evident, m-am pierdut pe străduţe.dar am învăţat drumul într-un final.

beţivii ăştia a mei de prieteni au cumpărat prea multă bere. aşa că tot ce s-a-ntâmplat.. my oh my.. a fost din vina alcoolului. decizii decizii. somn în braţele unei persoane dragi mie. cuvinte frumoase..

în fine.

ich hab euch lieb auch.

I don't know exactly what it is you're feeling

But I wish this was a permanent thing..

Duminică, 13 octombrie

pentru că 13-le meu nu mi-a adus ghinion, doar soare, linişte, somn.

reuniune cu unchi, mătuşi, verişori, prânz mega bun, după-masă mega liniştită şi cel mai amuzant drum cu trenul pe care l-am făcut până acum. am stat turceşte, chiar lângă uşa de la vagon, eu şi vreo alţi 7 copii nebuni. de undeva a apărut şi-o pisică, şi-un controlor, şi nu era aer, au deschis şi o uşă şiiii am ajuns cu greu înapoi la cluj. 

pauză pauză pauză somn. somn.

Waiting in a car

Waiting for a ride in the dark

The night city grows

Look and see her eyes, they glow

Sâmbătă, 12 octombrie

intenţiile mele au fost bune. intenţiile tfc-ului, însă, nu.

am pierdut un tren, o dimineaţă mahmură şi aproape şi o după-masă. dar după am servit un prânz mega bun, am dormit mega bine într-un pat mega comod şi singurul regret a fost că nu am putut onora o invitaţie la un mic party cu nişte oameni mega faini. dar asta e, data viitoare.

But now she's gone, yes she's gone away
A soulful song
That would not stay..

Vineri, 11 octombrie

am subestimat ziua de vineri.

ştiu că m-am trezit de dimineaţă într-un pat străin dar cu persoane atât de cunoscute mie, am băut cafea, am râs, am vorbit limbi străine, am descoperit oameni atât de făinuţi şi pe la 3 m-am dus acasă, crezând că ziua mea s-a terminat aici, când de fapt dimineaţa prelungită nu a fost nici măcar începutul.

acasă am luat somn din nou, după toate cele povestite-n noapte pân' la şapte.. şi doar cu 3 ore de dormit. m-am trezit odihnită, cu un chef nebun de lucruri nebune aşa cum de mult nu am mai avut, aşa că seara mea a început cu un "warm-up" în janis, iarăşi bere şi long drink, şi braţe străine şi buze la fel de străine şi nu am mai ştiut pe ce lume sunt, dar a fost un pic frumos şi prea mult kinky - că aşa-i mai nou cu tipii de la medicină.

iar cum după ceva kinky urmează ceva şi mai kinky, am ajuns la un kinky party. unul adevărat, de data asta. muzică bună, lume bună, nebunie, poiuri. şi ca dj colega mea de apartament. awesome shit.
alte braţe străine, alte buze străine, alte promisiuni, schimb de numere de telefon, noapte, călduţ, end of fckin party. noroc cu omul la care ţin eu cel mai mult, era şi el plecat pe undeva şi ne-am cules reciproc de pe la cal, aşa că am ajuns cu bine în gheorgheni, ahahaha thanks a lot, bro. repet: mi-a fost fckin dor de tine! :)

*inimă*

No worries, no troubles
Erase your mind and find a way
Keep smiling, keep fighting
Live for each moment and day
While we're rising
Life's been compromising
So just live for the moment and save
All your worries for another time
Cause tomorrow is another day

haha, melodia cu care m-ai trezit de dimineaţă :)

Joi, 10 octombrie

fuckultate frate şi viaţă de noaaaaapteeee. muhahahahahha.

infinity for the win, noroc cu lumea faină că e prin vecini, fuckyeah.

i'm just a phonecall away from you.

în fine, fost-am la infinity, şi după într-o cameră pe care o ştiam mult prea bine, cu oameni pe care îi ştiu mult prea bine dar îi văd mult prea puţin. aceleaşi zâmbete, aceeaşi melodie, atâtea amintiri şi nostalgii. acelaşi miros, o limbă străină pe care nu o ştiu prea bine. acelaşi pat, acelaşi loc cald, aceleaşi conversaţii interminabile. altă noapte, însă..

ce dor mi-a fost de tine!

Sail with me into the dark
Sail!

Miercuri, 9 octombrie

miercuri dimineaţă, înc-o zi în care viaţa mă loveşte-n faţă.

decizii. decizii şi frică. a venit şi ziua în care a trebuit să semnez o ssentinţă bizară. pentru buw. call-center fuckin shit. şi totuşi, să lipsesc o lună de la facultă? 

bani? facultă? job? viaţă socială?  - alege două variante. altfel nu se poate. 

n-o să uit ziua asta în care am stat la un curs până la 1 jumate, la 2 trebuia să fiu la firmă, nu am avut curajul să zic nimic, pe urmă am ridicat mâna şi în loc să mă lase să plec, m-a pus să citesc textul ăla stupid. omfg. cât mai râdea patricia de mine. şi nu o să uit cum am sărit câte 4 scări odată, cum am intrat în uşă din plin, cum am împins mai mulţi oameni, totul ca să ajung la timp ca să semnez un contract pe care nu l-am mai încheiat niciodată. 

aş fi vrut seara să ies, să fac ceva cu viaţa mea, dar am rămas la cana cu ceai şi conexiunea la internet, asta după o plimbare în ploaie, prin parc.

singură, antisocială, îmbrăţişând laptopul şi perna. 

ahahahhahaha what a sad life i'm livin'. 

Marţi, 8 octombrie

azi mă simt mai antisocială ca nicicând. mă întorc de pe o parte pe alta, vreau doar să dorm după o noapte în care am râs prea mult. asstrap ahhahahahhahha

ziua ţine cu mine, cursuri nu am, dar parcă aş ieşi un pic afară, zis şi făcut. plecat la ora prânzului, întors după 12 ore, moartă de somn. 

ceainăria flowers e genială. 

am predat germană pentru prima dată în viaţa mea. 

am găsit un bar în cluj care seamănă cu britannia. ţeeeevi. \m/ muzică faină, lume faină, bere bună. popcorn moca :)) seară mişto cu colegele de apartament - check! 

Luni, 7 octombrie

we won't stoooooooooop :))) miley cyrus for the win muhahhahhahaha.

mit faustic de dimineaţă de la 8, revederi cu nişte fiinţe cu sufleţel frumos, cantină, cafea, plimbare, somn.

haşdeul iar trezeşte-n mine melancolii diverse. parcul, căminul, piezişa şi primul meu an de studenţie. fuckin' awesome times.

..

dacă plec de-aici cu lacrimi în ochi, plezneşte-mă!



interviu la buw reloaded, iar scara de incendiu pân' la etajul 4, iar panică panică panică, iar tot clujul la picioare, iar germană şi convins lume "de ce să mă aleagă". i'm perfect but too shy to show it hihi.

în fine, picioarele tot către "bibliotecă" m-au târât, tot la o bere, tot la o..

şi infinity mai apoi. şi singurătate. şi lacrimi în stradă. şi frică. şi somn, într-un final.

We are the reckless, 
We are the wild youth
Chasing visions of our futures
One day we'll reveal the truth
That one will die before he gets there.

Duminică, 6 octombrie

bookfest, soare, ziua recoltei, pimbare prin parc, whateve'.

tot un fel de gunoi mă simt, sau ceva asemănător, and dunno even why. dau replay la tot felu' de melodii care ţin de trecutul meu şi încep să mă simt şi mai mizerabil. aşa e când produci şi reproduci stări şi asta e, te-nchizi în tine, te-nchizi în casă, te-nchizi cumva undeva oricum pentru că altceva nu rămâne de făcut. sau poate rămâne, dar e mişto să-ţi plângi de milă, măcar din când în când. şi pe urmă să faci mişto de tine. jur, am învăţat de la maeştri.

în fine. asta era melodia. alea erau amintirile.

life goes on

Sâmbătă, 5 octombrie

e mult prea bine să fii leneş, să zaci în pat, cu laptopul în braţe, o cafea în mână şi doar atât. e iar soare afară, iar zâmbesc atunci când o rază îmi intră în ochi şi parcă alta e viaţa.

se socializează la noi în bucătărie, se face ciorbă, se râde şi e chiar mişto. cică "anca, hai să curăţăm frigideru" ahahahaha ce glumă bună. aaaand i'm gone.

am ajuns la cetăţuie. melancolii, nostalgii, amintiri din cele mai fuckin bune vremuri din cluj, băăă mi-e a naibii de dor de tot şi aş vrea să le-o spun: "kids, îmi lipsiţi a naibii de mult!" ahh, sper doar să ne revenim şi să fie iar ca-nainte pentru că aşa era perfect.

#sad.

în fine, poze poze poze la someş şi peste tot - check! mc donalds - check! noapte petrecută în grig - check! ahahahhaha ce copil cuminte sunt.

#sad

p.s. melodia asta nu-mi cade bine fără voi. :(

Vineri, 4 octombrie

skippin' classes pentru că e prea mainstream să ai cursuri de la 8. somn până la 12. somn somn somn.

în infinity, ursusu-i la 2 lei, nici că se poate mai bine, aşa că ursus ori 3 egal 6 şi nici măcar nu am dat vreun ban. să tot fie prietenii braşoveni cu mine. so much win.

în fine, o zi începută cu ursus se termină cu sankt petersburg şi ursuleţi haribo, tot pe-aicia, prin vecini. momentan e cald, răceala trece încet-încet şi mâine e........


.....weeeeeeeeeeeekend!

Can you feel my heart is beating
Can you see the pain you're causing

Joi, 3 octombrie

şerveţeleee, şerveţeleee oameni buni! cred că aş fi fost în stare să-mi vând şi sufletul pentru un şerveţel, pentru că ieri am fost atât de mucoasă cum nu am mai fost de multă vreme:)

parcă eram în hänsel şi gretchen, şi în loc de pâine lăsam în urma mea bucăţele de şerveţele şi toată lumea râdea cu lacrimi de mine.

în fine, se zice că răceala se potoleşte cu un vin fiert, so am fost în old school şi mi-am făcut damblaua, fuck yeah.

ochii-mi lăcrimau dar janisul nu a avut răbdare să mă mai aştepte un pic aşa că am mers ieri şi ne-am "reîncălzit", după mult timp, la warm up party:) după, era să adorm la cinema piersic la un film cu maşini, m-am trezit, eram în "bibliotecă", după aia în taxi, după aia acasă într-un final.. şi-am luat somn.

I don't know where I
Am going to rest my head tonight.
So I won't promise that I'll speak 
To you today,
But if I ever find
Another place, a better time
For that moment,
I was never what I am.

Miercuri, 2 octombrie

buw. buw. buw şi ora 8 jumate dimineaţa, undeva în cluj, la capătul lumii.
primul interviu serios pentru un job serios (serios, noi o ţară de call center-işti vom ajunge!).

faCOOLtă - skip. pauză. skip. cursuri.

glumiţe în irish. glumiţe. glumiţe. gumiţe. şi la final am constatat că tot la "bibliotecă" e mai bine.

seara a fost timp de surprize. haşdeu, din nou după atâta timp. un portar prea de treabă. feteleeee... ah, nostalgia..

în fine.

trecând peste asta, iar mă ia frica, şi frigul, şi groaza. dar mă învârt de câteva ori prin casă, atunci când nu se uită nimeni la mine, şi-mi repet că pot să o fac şi pe asta. eu pot, sâc!

iar deciziile.. le las pe data viitoare. căci pot, sâc! dar încă mi-e frică.

And now you do what they told ya!

(Fuck you, I won't do what you tell me!)

Marţi, 1 octombrie

pentru că ziua bună se cunoaşte de dimineaţă, telefonul a sunat pe la 11, era un număr de germania, la capătul firului o voce şi dincolo de voce o oportunitate de job. ha!

lăsând asta la o parte, a început fuck-c00lta fir-ar să fie, da e bine, mă plimbam prin sala de curs şi în ea au intrat feţe cunoscute şi prietenoase, unele lipsă, dar s-a râs, s-a râs mult şi râsul nostru tot către "bibliotecă" ne-a condus şi era din nou cald, şi era din nou bine, măcar în imaginaţia mea dacă nu în suflet, şi pe urmă s-au pornit valuri de melancolii să-mi tulbure apele dar corabia mea, să ştii, nu se îneacă la mal. word.

suntem fericiţi?

dar cui îi trebuie fericire când are pizza?

Luni, 30 septembrie 2013

despărţiri în fugă, pe stradă. un gol în stomac. ploaie, ploaie - afară - că în suflete e cald.

ai rămas iar copil singur şi pierdut în oraşul ăsta de care ţi-a fost atât de dor şi totuşi atât de groază. hoinărind, picioarele tale nu mai ştiu încotro s-o apuce.

telefonul sună: hai aici, hai acolo! şi nici nu mai ştii unde să te duci.

o mică pauză în locul în care te simţi ca acasă. pleci, şi-n parcul babeş încă mai plouă.

vinul fiert şi o prietenă pe care nu ai mai văzut-o de mult sunt perfecte pentru o astfel de vreme. în old school, şi apoi o altă revedere. pentru că berea la "bibliotecă" cade mai bine.

iar seara o-nchei cu alţi oameni dragi ţie cu care ai împărţit atâtea amintiri. acel "i've missed you so much" hug e cel mai fain moment, pe aceeaşi melodie (de atâta timp.)

apoi pleci acasă, alt pat te ia în primire de-acum şi adormi zâmbind.


(toamna la cluj e frumoasă cu voi. mulţumesc.)