în fine. când ajungi acasă, obosit mort.. dormi. vrei să dormi. şi nu mai poţi.
era 8 jumate seara, stăteam sub păturică, cu laptopul în braţe, îmbrăcată-n pijama, gata de culcare, şi telefonul a sunat. erau dragii mei prieteni pe care nu pot niciodată să-i refuz. m-am ridicat cu viteza luminii din pat, mi-am luat prima pereche de blugi găsită-n dulap, tricoul cu elefant şi-am pornit la drum.
evident, m-am pierdut pe străduţe.dar am învăţat drumul într-un final.
beţivii ăştia a mei de prieteni au cumpărat prea multă bere. aşa că tot ce s-a-ntâmplat.. my oh my.. a fost din vina alcoolului. decizii decizii. somn în braţele unei persoane dragi mie. cuvinte frumoase..
în fine.
ich hab euch lieb auch.
I don't know exactly what it is you're feeling
But I wish this was a permanent thing..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu